Sfaturi despre sanatatea porumbeilor

O mică parte din interviul acordat de Bill Richardson revistei Winning Magazine.

Acest interviu face parte din cartea Formula Succesului In Sportul Columbofil

Dacă un crescător de porumbei stăpâneşte cerinţele de bază (o crescătorie bine construită, apă proaspătă, mâncare bună şi grit curat), nu ar trebui să fie vreo problemă de sănătate. Alături de gândaci şi şobolani, porumbeii sunt cea mai rezistentă specie. Majoritatea crescătorilor încep să aibă probleme din cauza stării proaste a adăpostului, a numericului şi a calităţii porumbeilor.

Multe crescătorii sunt prea expuse curenţilor de aer. Nu ar trebuie să existe curent de aer provenind din zona peretului din spate. Toate rafturile ar trebui amplasate pe acel perete. Dacă este nevoie de mai multe rafturi sau odihnitori, atunci aveţi prea mulţi porumbei în acel compartiment. Pereţii laterali, podeaua şi tavanul trebuie să fie compacte pe o lungime de 1,20 m, pornind de la peretele din spate.

Am fost în Europa acum câţiva ani, când am vizitat crescătoria unui columbofil cu rezultate bunicele în concursuri. Datorită faptului că m-a ajutat cu organizarea unei sesiuni de evaluare a porumbeilor, m-a întrebat dacă pot veni să-i vizitez crescătoria. N-am stat în crescătorie mai mult de 30 de secunde şi deja mi-am putut da seama de ce respectivul nu câştiga. Aveam de-a face cu un crescător neexperimentat, iar crescătoria sa era ca un tunel eolian. I-am dat o serie de sugestii pe care, potrivit unui articol scris de el, le-a implementat şi dintr-o dată a devenit campion la fond pe clubul de care aparţinea.

Atunci când adăpostul este bine construit, următoarea problemă majoră e aproape întotdeauna numărul mare de porumbei găzduiţi. În extra-sezon, niciodată nu ţin mai mult de 20 de păsări într-un compartiment de 1,80 x 2,40 m, iar în timpul sezonului de zbor cu puii nu ţin niciodată mai mult de 15 bucăţi într-un compartiment cu aceleaşi dimensiuni. Din cauza cuiburilor, maturii sunt ţinuţi un pic altfel, adică nu găzduiesc niciodată mai mult de 6 masculi într-un compartiment ca cel descris mai sus şi 16 femele într-un compartiment similar.

Când adăpostul este bine construit şi numărul de porumbei găzduiţi este rezonabil, următoarea problemă des întâlnită este calitatea porumbeilor. Porumbeii slabi calitativ sunt slabi dintr-un motiv anume. Unii porumbei pur şi simplu nu au un sistem imunitar care să le permită să-şi menţină starea de sănătate. Singura soluţie este să evitaţi să ţineţi porumbei de proastă calitate. Cu mulţi ani în urmă, m-am împrietenit cu un tip care, la momentul respectiv, nu era un crescător foarte bun. La-m ajutat să facă nişte schimbări în crescătorie şi, deşi acest lucru l-a ajutat puţin, nu a rezolvat problemele de sănătate ale porumbeilor. I-am spus că îi voi oferi porumbei mai buni dacă e dispus să scape de toţi porumbeii pe care îi are. La acel moment eram neînduplecat. Peste două săptămâni a acceptat. A dezinfectat bine adăpostul de două ori, după care i-am oferit porumbeii pe care îi promisesem. Niciodată nu a mai avut un porumbel bolnav şi chiar a început să câştige, crescătoria sa fiind poziţionată într-o zonă dezavantajată. Ideea e că, dacă începi cu un adăpost bun şi porumbei de valoare, menţinerea stării de sănătate e chiar foarte simplă.

Majoritatea îşi hrănesc porumbeii prea mult, în special în extra-sezon. E perioada când ar trebui hrăniţi cel mai puţin. În cea mai mare parte, porumbeii sunt la fel ca noi. Când stau degeaba şi nu au ce face, se îngraşă, iar asta duce, în general, la probleme respiratorii şi de altă natură. Din acest motiv, când porumbeii se află în repaus, adaug în raţia de hrană o treime orz şi îi oblig să-l mănânce pe tot. De asemenea, este foarte important să administraţi în fiecare compartiment câte un pumn de seminţe de in în fiecare zi.

În final, întăresc faptul că fiecare porumbel trebuie să aibă parte săptămânal de o baie. Când evaluez porumbei, adesea sunt oripilat de faptul că păsările unora pur şi simplu put din cauza lipsei îmbăierii. Porumbeii folosesc scăldatul ca pe o ocazie de a îndepărta puful şi pentru a-şi lubrifia penajul înainte ca noul strat de puf să crească la loc. Împortiva stricăciunilor provocate de paraziţi, vă recomand să adăugaţi în apa de baie un pumn de Borax o dată la două luni. Repet, acestea sunt operaţiuni simple şi de bază.